Reportaj:
Început de semestru la Facultatea de Filosofie
de Lavinia Marin, lavinia@revista.filos.ro
Joi, 23
februarie, o zi cu soare începe cu o dilemă: oare să te duci la
facultate? De obicei în prima săptămână nu se face mai nimic.
Totuși, hai să dai o raită, măcar să iei orarul. În plus mai
vezi cum e atmosfera. Pe la orele 13 și ceva intri în curtea
facultății: câinii se odihnesc pe iarbă, băncile sunt goale; un
grup mic de studenți discută lângă ele. Apoi se îndreaptă spre
Lucky, și, trecând pe lângă tine, auzi din întâmplare o voce
plină de încredere: "Măi, un 5 tot mi-o da el..." precum
și răspunsul altuia pe un ton sastisit "Da, s-o crezi tu că
are el coșmaruri dacă te pică...". Studenții au plecat.
Curtea e pustie. Portarul iese în fața facultății să fumeze.
Intri în clădire: același pustiu. Urci sus la orar. Acolo, doi
studenți, probabil anul I, stau de vorbă. Băiatul e așezat pe
calorifer și privește în gol. Fata, în picioare, mănâncă
biscuiți și se uită spre orar. E în vocea lor ceva leneș-obosit.
Doi oameni în pană de subiecte de conversație. Băiatul își
aruncă ochii pe orar "Ia uite, Metodica predării pedagogiei,
anii 1-4. Adică trebuie să ne luăm și chestia asta?" Fata e
neinteresată: " Nu știu". Băiatul oftează: "Oare câte
cursuri mai avem?" Ea a găsit ceva interesant în orar: "Ia
uite! Filosofia biologiei! Cu Staicu" Băiatul se uită cu
neîncredere la ea: "Ce? Vrei să te duci la un curs de-al lui?"
Ea e hotărâtă: "Da" Mai realist, el: "Când e?" Ea:
"Joi" După un timp, cu dezamăgire: "Ah, dar avem ceva
în același timp........" Un timp trece în tăcere. Ți-ai
notat aproape tot ce trebuia să știi din orar. Băiatul mai
încearcă un subiect de conversație: "Sunt curios: oare
Bănșoiu mai are vreun curs anul ăsta?" Ea se uită prin orar:
"Nu". El: "Asta înseamnă ca e șomer semestrul ăsta?"
Ea: "Păi de aia a picat atâția studenți, ca să aibă ce face
la vară" El deodată iluminat: "Ahaaa..........".
Ai găsit un curs interesant să-l iei ca opțional, dar începe
de la 14.00. Trebuie să mai arzi gazul o jumătate de oră. Cobori
jos. Curtea e pustie. Te îndrepți spre Lucky. Încă din depărtare
te izbește atmosfera veselă.
E
soare și măsuțele de afară sunt pline de studenți: de aia era
așa pustie facultatea. Muzica e foarte tare, nu auzi ce își
vorbesc cei 10 studenți strânși la o masă -dar ce altceva poate
fi decât filosofie? Pe o băncuță de la intrare stau vreo 4
studenți din anul 2 cu teancuri de foi xeroxate în brațe. Sunt
veseli și par dornici să citească foile alea. Cheful de muncă li
se citește pe față. Fără ironie.
Intri înăuntru. Sala cu biliardul e plină. Încerci alături.
Da, mai puțini oameni. Ciudată sala asta cu poze din Bucureștiul
vechi, petale de trandafir și candele, toate aceste pretenții de
cafenea selectă când alături se joacă biliard. Găsești studenți
din Filosofie și aici. În timp ce bei o cola auzi alte
conversații. -"Și ? A mai spus chestia aia că nu vrea să
veniți la seminarii ?" -"Nu. Dar când a zis el asta
vreodată ?" - "Ce? Nu știi? La Metafizică. Și a mai zis
că dacă nu citește nimeni vorbim despre fotbal. Da. Că de aia
m-am și dus la al doilea seminar. Și, bineînțeles, iar nu citise
nimeni" -"Și? Ați vorbit despre fotbal?" -"Nu. S-a
enervat și a ieșit să fumeze vreo 25 de minute. Când s-a întors
- nimic despre fotbal. Așa că n-am mai dat pe la seminariile
lui."
Ai terminat Cola. Te îndrepți spre facultate. Vezi prin
fereastră că la bibliotecă sunt destul de mulți cititori la
sală. Bagi capul pe ușă dar nu e nimeni la împrumut. Te așezi pe
calorifer și ațintești cu privirea o pată de lumină de pe podea.
În cabina lui portarul numără jetoanele pentru automatul de
cafea. Sunetul monedelor căzând într-un pahar de plastic- doar
asta se aude în toată facultatea. 32 de jetoane. Urci din nou
sus, la orar. Acolo, o fată își notează cursurile. Se apropie o
colegă de ea: -"Salut! Ai văzut ce orar de c...t avem?"
-"Nu, acum îl iau" -"Lasă, că ți-l dau eu. Hai să
mergem în clasă". Cele două fete pleacă. Mai auzi în timp ce
se îndepărtează: "Tu te-ai tuns?" -"Da. De fapt mi-am
făcut doar breton" -"Îți stă bine." - "Mersi"
Cobori din nou. Parcă s-a mai animat atmosfera. Niște
studenți discută lângă panoul revistei. "Deci, ce avem de
citit?" -"Aristotel, cartea a 3-a...". Un altul
intervine: "Și a 4-a, nu?" Primul rectifică: "Da, a a
3-a și a 4-a". Intervine încă unul: "Și n-a zis să citim
și a 5-a?" -"Ba da, că ne-ar putea ajuta să înțelegem mai
bine." Primul repetă oftând: "Deci a 3-a, a 4-a și a 5-a."
Grupul se îndepărtează. Apare profesorul de la cursul care te
interesa. Le spune studenților: "Mai stăm puțin"
Ieși afară, în fața facultății. E soare. Alte discuții la o
țigară -"Ce? Are emisune la televizor?" -"Da, în fiecare
seară. E un fel de co-moderator" - "Și cine mai e cu el?" -"Ăla
care-a fost bătut, cum îl cheamă ? Andronic!" -"Pe ce post?" -
"Senso." -"N-am auzit" -"Dar, să vezi. Nici nu zici că e el, e
cu totul altfel decât la seminarii. E așa,....timid. Nici nu
îndrăznește să le pună întrebări la ăia. Îi ia așa pe departe,
gingaș... Chiar am vrut să pun mâna pe telefon, să intru în
direct și să-i zic: Băi, Lali...."