Reportaj:

Început de semestru la Facultatea de Filosofie

de Lavinia Marin, lavinia@revista.filos.ro

 

    Joi, 23 februarie, o zi cu soare începe cu o dilemă: oare să te duci la facultate? De obicei în prima săptămână nu se face mai nimic. Totuși, hai să dai o raită, măcar să iei orarul. În plus mai vezi cum e atmosfera. Pe la orele 13 și ceva intri în curtea facultății: câinii se odihnesc pe iarbă, băncile sunt goale; un grup mic de studenți discută lângă ele. Apoi se îndreaptă spre Lucky, și, trecând pe lângă tine, auzi din întâmplare o voce plină de încredere: "Măi, un 5 tot mi-o da el..." precum și răspunsul altuia pe un ton sastisit "Da, s-o crezi tu că are el coșmaruri dacă te pică...". Studenții au plecat. Curtea e pustie. Portarul iese în fața facultății să fumeze. Intri în clădire: același pustiu. Urci sus la orar. Acolo, doi studenți, probabil anul I, stau de vorbă. Băiatul e așezat pe calorifer și privește în gol. Fata, în picioare, mănâncă biscuiți și se uită spre orar. E în vocea lor ceva leneș-obosit. Doi oameni în pană de subiecte de conversație. Băiatul își aruncă ochii pe orar "Ia uite, Metodica predării pedagogiei, anii 1-4. Adică trebuie să ne luăm și chestia asta?" Fata e neinteresată: " Nu știu". Băiatul oftează: "Oare câte cursuri mai avem?" Ea a găsit ceva interesant în orar: "Ia uite! Filosofia biologiei! Cu Staicu" Băiatul se uită cu neîncredere la ea: "Ce? Vrei să te duci la un curs de-al lui?" Ea e hotărâtă: "Da" Mai realist, el: "Când e?" Ea: "Joi" După un timp, cu dezamăgire: "Ah, dar avem ceva în același timp........" Un timp trece în tăcere. Ți-ai notat aproape tot ce trebuia să știi din orar. Băiatul mai încearcă un subiect de conversație: "Sunt curios: oare Bănșoiu mai are vreun curs anul ăsta?" Ea se uită prin orar: "Nu". El: "Asta înseamnă ca e șomer semestrul ăsta?" Ea: "Păi de aia a picat atâția studenți, ca să aibă ce face la vară" El deodată iluminat: "Ahaaa..........".
    Ai găsit un curs interesant să-l iei ca opțional, dar începe de la 14.00. Trebuie să mai arzi gazul o jumătate de oră. Cobori jos. Curtea e pustie. Te îndrepți spre Lucky. Încă din depărtare te izbește atmosfera veselă. E soare și măsuțele de afară sunt pline de studenți: de aia era așa pustie facultatea. Muzica e foarte tare, nu auzi ce își vorbesc cei 10 studenți strânși la o masă -dar ce altceva poate fi decât filosofie? Pe o băncuță de la intrare stau vreo 4 studenți din anul 2 cu teancuri de foi xeroxate în brațe. Sunt veseli și par dornici să citească foile alea. Cheful de muncă li se citește pe față. Fără ironie.
    Intri înăuntru. Sala cu biliardul e plină. Încerci alături. Da, mai puțini oameni. Ciudată sala asta cu poze din Bucureștiul vechi, petale de trandafir și candele, toate aceste pretenții de cafenea selectă când alături se joacă biliard. Găsești studenți din Filosofie și aici. În timp ce bei o cola auzi alte conversații. -"Și ? A mai spus chestia aia că nu vrea să veniți la seminarii ?" -"Nu. Dar când a zis el asta vreodată ?" - "Ce? Nu știi? La Metafizică. Și a mai zis că dacă nu citește nimeni vorbim despre fotbal. Da. Că de aia m-am și dus la al doilea seminar. Și, bineînțeles, iar nu citise nimeni" -"Și? Ați vorbit despre fotbal?" -"Nu. S-a enervat și a ieșit să fumeze vreo 25 de minute. Când s-a întors - nimic despre fotbal. Așa că n-am mai dat pe la seminariile lui."
    Ai terminat Cola. Te îndrepți spre facultate. Vezi prin fereastră că la bibliotecă sunt destul de mulți cititori la sală. Bagi capul pe ușă dar nu e nimeni la împrumut. Te așezi pe calorifer și ațintești cu privirea o pată de lumină de pe podea. În cabina lui portarul numără jetoanele pentru automatul de cafea. Sunetul monedelor căzând într-un pahar de plastic- doar asta se aude în toată facultatea. 32 de jetoane. Urci din nou sus, la orar. Acolo, o fată își notează cursurile. Se apropie o colegă de ea: -"Salut! Ai văzut ce orar de c...t avem?" -"Nu, acum îl iau" -"Lasă, că ți-l dau eu. Hai să mergem în clasă". Cele două fete pleacă. Mai auzi în timp ce se îndepărtează: "Tu te-ai tuns?" -"Da. De fapt mi-am făcut doar breton" -"Îți stă bine." - "Mersi"
    Cobori din nou. Parcă s-a mai animat atmosfera. Niște studenți discută lângă panoul revistei. "Deci, ce avem de citit?" -"Aristotel, cartea a 3-a...". Un altul intervine: "Și a 4-a, nu?" Primul rectifică: "Da, a a 3-a și a 4-a". Intervine încă unul: "Și n-a zis să citim și a 5-a?" -"Ba da, că ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine." Primul repetă oftând: "Deci a 3-a, a 4-a și a 5-a." Grupul se îndepărtează. Apare profesorul de la cursul care te interesa. Le spune studenților: "Mai stăm puțin"
    Ieși afară, în fața facultății. E soare. Alte discuții la o țigară -"Ce? Are emisune la televizor?" -"Da, în fiecare seară. E un fel de co-moderator" - "Și cine mai e cu el?" -"Ăla care-a fost bătut, cum îl cheamă ? Andronic!" -"Pe ce post?" - "Senso." -"N-am auzit" -"Dar, să vezi. Nici nu zici că e el, e cu totul altfel decât la seminarii. E așa,....timid. Nici nu îndrăznește să le pună întrebări la ăia. Îi ia așa pe departe, gingaș... Chiar am vrut să pun mâna pe telefon, să intru în direct și să-i zic: Băi, Lali...."