Scurt pe 3,1415926539

Teatrul de marți
Sunt convins că cei mai mulți dintre voi n-o să pună mâna pe un număr Luni în ziua de luni 6 martie, dar, dacă reușiți, aflați că vă puteți alătura marți 7 martie la 18.00 celor aprox. 80 de studenți de la Filosofie și Teatru care urmează cercul de Filosofie și Teatru, coordonat de lect.dr. Sebastian Grama. Va avea loc reprezentația proaspetei piese Profu' de Jean-Pierre Dopagne, cu Răzvan Vasilescu (piesa fiind un monolog). Bineînțeles, tradus în română. Cercul fiind săptămânal, puteți încerca și pe 13 martie.

Logica nu este aceeași la București și la Timișoara
Pentru că în București sunt mitici (ce cuvânt urât) iar Banatul și Timișoara ne dau adevărate lecții de valori occidentale, aflați că nu s-a rezolvat conflictul început de o lună între decanul Ioan Biriș (Filosofie UVT), acuzat de a fi fost ideolog marxist-leninist și astăzi corupt în materie de avansări, cu profesorul de logică (tot Filosofie UVT) Iancu Lucica, acuzat de a nu ști limbi străine și tot de corupție, dar în materie de șpagă de examen. Majoritatea studenților dlui Lucica au semnat o scrisoare prin care declară că ei nu vor desființarea cursului de logică, căci decanul invocase înainte cererea unor studenți în acest sens, unde s-ar fi susținut că nu se înțelege nimic de la Iancu Lucica. Nu mai înțelegem nici noi nimic: e plauzibil ca studenții să nu înțeleagă foarte multe dintr-un curs de logică, dar cum poate un decan să se plângă de așa ceva ?

Cărți noi apar la bibliotecă
Din ianuarie 2006 s-au adus aproximativ 20 de cărți noi la sala de lectură. Majoritatea sunt în germană. Cităm câteva titluri pentru cunoscătorii acestei limbi:
Heidegger -Sein und Zeit , Leibniz - Samtliche Schriften und Briefe, Davidson - Dialektik und Dialog; alți autori în germană: Schlick, Apel, Schopenhauer, Frege, Feyerabend (Briefe an einen Freund).
Există și trei cărți în română: Simion Mehedinți - Poporul, Vasile Morar,Dan Crăciun,Vasile Macoviciuc - Etica afacerilor, Nichifor Crainic -Puncte cardinale în haos.

Scurt pe 3,14

  • Unul dintre cursurile opționale de pe semestrul 2 se numește "Hermeneutică și apofază". Am auzit atâția oameni întrebându-se ce înseamnă "apofază" încât am impresia că multă lume o să vină la opționalul ăsta de curiozitate. (D.P.)


  • Cultură pe Internet: În Revista 22, "Analiza răului politic", controversata carte a dlui Adrian-Paul Iliescu a provocat o scurtă polemică între profesorul numit și Andrei Cornea (vezi, pe Internet, numerele 829-831 a Revistei 22, http://www.revista22.ro ). Dl Cornea este supărat că Adrian Paul Iliescu atacă figuri majore ca Andrei Pleșu, H.R.Patapievici, Lucian Boia, Adrian Cioroianu și pe el însuși, cu acuze care îi par fabricate. Dl.Iliescu invocă analiza textelor respectivilor și discută unele reflexe anti-democratice, comparând zicerile lui Patapievici cu cele ale lui C.Z. Codreanu. (I.M.)


  • Legat de H.R.Patapievici și dezbaterile despre "Omul recent", o excelentă analiză a comentariilor inițiale asupra cărții, realizată de scriitorul Lucian Sârbu (care spunea despre sine "Între 1993 și 1998 am făcut Facultatea de Filosofie, cu licență și masterat. Ca absolvent al acestei facultăți, fac parte dintr-o generație mediocră, căreia nu i-a fost dat să trăiască în timpurile unui maestru") http://electra.ifrance.com/electra/patapievici.htm (M.C.)


  • După ce s-a tot vorbit de fenomenalul modul de fenomenologice și hermeneutice și chiar s-a votat în acest sens în Consiliul Facultății, a început să se audă că Andrei Pleșu revine în toamnă să predea. Nu doar noi îl așteptăm cu drag, ci și studenții care au participat acum 7-8 ani la cursurile "Despre îngeri"; ei n-au absolvit încă facultatea, așteptând încheierea rotundă: perspectiva "Despre demoni". Cartea implicită e așteptată cu nerăbdare și de vrăjitoarele de magie albă, rămase fără clienți când a apărut "Despre îngeri". De ce să nu le fie rău și ălora mai întunecate? (M.C.)


  • Dacă tot a intrat știrea de mai sus în revistă, să o continuăm: "După ce a rupt o bucată din publicul lui Pavel Coruț prin publicarea seriei coelhiene, de ce n-ar ocupa Humanitas și piața clasei medii pasionată de magie?" Dezbaterea despre politica editorială a Humanitas, o editură de elită -cu costuri pe măsură , nu este productivă, dar poate fi foarte amuzantă. Când apăruse Sein und Zeit, era o modă să strângi ban la ban să o faci cadou de ziua colegilor, cu cei 10-15 % reducere pe baza carnetului de student. După ce ne-am plictisit de criticat Coelho, iar Codul lui Da Vinci al lui Dan Brown a fost acaparat de RAO, o editură care publică Atlas de filosofie și cam atât relevant, ce puteai face decât să urmezi experimentele Humanitas: versiunile audio și edițiile speciale la toți gânditorii care sunt prea eseistici și când scriu, darmite când vorbesc sau îi mai și ilustrează careva. Cât despre politica de advertising în stațiile RATB, îi pot spune dlui Liiceanu că un prieten apropiat a primit caseta Ușii interzise la un cerc de gnoză, pentru abilitatea de a-ți descoperi sufletul, atunci când o asculți.(M.C.)


  • {Chinezii [sau arabii (sau perșii, că nu știi niciodată)] spuneau că ce se întâmplă o dată poate nu se mai repetă; dacă se întâmplă de două ori, sigur se repetă și a treia oară} Clienții cărților Humanitas în versiune audio pot certifica ce bun stimulent pentru somn sunt acestea. Păcat că nu sunt destule naturi intermediare acoperite tematic: despre zâne, despre pitici, despre garguili, despre împărați și împărătese, despre zmei, despre căpcăuni, despre phoenicși, despre reginele furnicilor, despre buburuze; Bine că au publicat măcar "despre pinguini" (Apolodor-ul lui Gellu Naum, în interpretarea Adei Milea) dar e prea zgomotos, domnilor editori, prea zgomotos (M.C. & I.M)


  • Apropo de somn, se zvonește că un student suspectat de solipsism și efectuare de "extensii imaginare", i-ar fi spus dlui Pârvu că pentru el, Tractatus Logicus-Philosophicus n-are sens decât așezat pe noptieră, pe post de somnifer; prof. Pârvu i-ar fi recomandat să asculte muzică.(R.A.)


  • Orice ar spune rezultatele chestionarelor, nu a existat un articol mai citit în toată revista decât o știre din numărul 5 (cea despre fumatul în facultate). Unii portari și unele bibliotecare s-au supărat pe știrea respectivă și, nu se știe de ce, toți erau convinși că a fost scrisă de o studentă. În fine, ei n-au observat că știrea era formulată în termeni foarte blânzi: "se zvonește că…." ceea ce de fapt e suficient pentru a nu o mai face știre. Între timp am aflat că în bibliotecă există detectoare de fum și deci e imposibil să se fumeze. Deși suspiciunea rămâne întotdeauna vie (L.M)

    Despre revistă
     


  • Pentru ca revista Luni să aibă o audiență cât mai mare, ar trebui ca puținele exemplare în care ea apare să fie luate de oameni altruiști, care să dea și celor din jur să citească din ce e al lor. Propun ca fiecărui student să i se facă un profil psihologic înainte de a fi lăsat să ia un exemplar din revistă.


  • Am încercat să creionăm o listă de reviste culturale disponibile pe Internet, dar ni s-a cam urât. Sunt extrem de muuuulte. Bucurați-vă, sunt puține filosofice. Dar este Luni filosofică ?


  • Profesorii din Facultatea de Filosofie susțin că revista nu e destul de critică. Pentru a fi critici, trebuie și dânșii să fie mai deschiși. Cel mai bine ar fi să ne povestească ei tot, apoi studenții să stea cu burtica la soare și să critice. Iată o temă pe care am aștepta articole interesante: "Cum este să fii decan?" (pt prof. Mircea Dumitru), "Cum este să fi fost decan și să nu mai fii în facultate?" (pt prof. Adrian Miroiu), "Cum este să fi fost decan și să fii în facultate?" (pt. prof. Valentin Mureșan), , "Cum este să fie posibil să urmeze să fii decan?" (pt prof. Adrian-Paul Iliescu)


  • Laurențiu Gheorghe (Lali) publică pentru prima oară în Luni, reușind deja să descopere adevărul absolut despre filosofie. Un loc în care se pare că vrea să popularizeze adevărul de aceeași factură a liberalismului este nou-înființatul forum http://forum.liberalism.ro.


  • Perestroika și glasnostul au limitele lor. Am promis că vom înregistra ședința de redacție de joi 2 martie și am făcut-o: 80 de minute în fișier .mp3. Dar, de la a treia replică, s-a stabilit că înregistrarea este compromisă și nepublicabilă; persoane care nu trebuie să audă înregistrarea: Dan Panaet -responsabilul de număr absent, dl prof. Surdu, fetele de la moral-politică, administrația facultății, portarii, unul din autorii poeziilor depuse în urnă, presupușii colegi senatori (s-a povestit ce făceau ei dar sigur-sigur avem noi așa colegi? ). Ședința de redacție din 16 martie e la fel de deschisă, dar doar n-o să ne autodenunțăm pe site-ul cu 600 de vizitatori.


  • Citiți neapărat ultima pagină a revistei. Îndepărtați-vă privirea de controversata rubrică a Roxanei și citiți anunțurile revistei. Dacă aveți o părere bine formată asupra frumuseții valorilor, subtilității genealogiei, filosofiei de liceu sau asupra a orice legat de tema Politica și filosofia, trimiteți articolele la revista@filos.ro . Puteți câștiga una dintre operele clasice puse la bătaie sau pur și simplu să vă ia cineva în considerare. Vom spune de acum înainte: "Cititorii noștri scriu mai bine decât ai lor!". Din simplul motiv că sunt și mai inteligenți


  • Aceasta este o știre: cu excepția ei, această rubrică nu este de știri, orice ar fi susținut colegii comentatori mai sus. Nimic din rubrică nu exprimă poziția oficială a revistei (vezi ultima pagină pentru aceea). În sfârșit, aceasta este o pipă.

Ce se mai întâmplă în filosofie

  • De curând a apărut o carte semnată de Daniel C. Dennett: Breaking the Spell: Religion as a Natural Phenomenon. De ce este credința religioasă un lucru atât de important în viețile oamenilor? Dennett își propune să răspundă la această întrebare printr-un studiu științific al religiei. Folosind argumente istorice, biologice, filosofice și psihologice, el atacă mai multe probleme centrale ale religiei. De unde ne vine credința în Dumnezeu și cărui scop servește ea? Este cumva rezultatul unui proces de selecție genetică sau e o alegere rațională a oamenilor de-a lungul istoriei? Religia e o prezență cât se poate de naturală pentru cei ce o practică dar ea nu a fost niciodată studiată științific deoarece "majoritatea religiilor au mecanisme interne care descurajează orice evaluare obiectivă, întrebare sau critică." Orice lucru care e important pentru mulți oameni merită studiat cu metode științifice. De ce am studia mai degrabă uraganele sau fenomenul încălzirii globale decât religia? Dennett își propune să se apropie de fenomenul religios fără nici un fel de prejudecăți sau așteptări (pentru că a considera global religia ca o superstiție este tot un fel de superstiție doar că e una științifică). Cartea nu este antireligioasă (cel puțin așa spune Dennett) dar, abia apărută, a avut parte de o cronică foarte acidă în paginile ziarului New York Times. Se pare că defectul major al cărții este acela că trece foarte repede peste argumentele cu privire la existența lui Dumnezeu și se concentrează pe comportamentul religios al oamenilor din diferite timpuri și culturi. Discuția asta a comportamentului religios în absența presupoziției că Dumnezeu există îi va jigni pe mulți. E o carte care va fi controversată.


  •  Tot legat de cartea lui Dennett abia apărută, pe 15 martie se organizează o dezbatere între Dennett și Richard Swinburne în Bristol. Swinburne i-a trimis câteva scrisori lui Dennett în care îi aduce câteva obiecții (scrisorile se găsesc pe internet). Dennett s-a apărat cum a putut dar, fiindcă scrisorile nu erau de ajuns, s-a ajuns la această dezbatere publică (va fi ca un spectacol de teatru, publicul amator trebuind să-și cumpere bilet). Între altele, ce îi reproșează Swinburne acestei cărți: presupoziția lui Dennett e că religia poate fi studiată ca și cum ar fi un fenomen natural. Dar presupoziția asta nu are sens dacă nu am stabilit mai întâi dacă există sau nu Dumnezeu; pentru că dacă există fie există minuni și atunci ele nu sunt acoperite de criteriile noastre de științificitate, fie nu sunt minuni și Dumnezeu îi lasă pe oameni să aleagă religia și ei au liberul arbitru (dar știința presupune comportamente predeterminate și asta ar intra în conflict cu religia). Dennett răspunde că el nu își propune să îi lămurească pe oamenii religioși prin cartea asta, ci doar pe savanți. Despre argumentele cu privire la existența lui Dumnezeu nu se pronunță aici pentru că a scris prin alte cărți și cititorii săi ar fi bine să le lectureze pe acelea. Apoi îi aplică lui Swinburne o lovitură sub centură cerându-i să producă el o teorie științifică mai bună despre religie dacă are sau poate. Apoi ajung amândoi la concluzia că au păreri diferite despre ce constituie o bună explicație științifică. Ce va urma se va vedea. Pe 15 martie.