Numarul curent:

Principal

Interviu

Viaþã studenþeascã

Critice

Ediþie specialã

Studii ºi eseuri

Literaturã ºi Arte

Sumar de ediþie

Numarul curent in format pdf

 

Eseu:

dialog_underground.tl  

de Sebastian Grama, sebastiangrama@revista.filos.ro

   

    În săptămâna de vacanţă abia încheiată, am avut ocazia de a participa la Seminarul pentru Implementarea Corectitudinii Politice în învăţământul Românesc (S.I.C.P.I.R.), la invitaţia Universităţii Naţionale "Urmuz" din Periboina. Despre acest eveniment se poate vorbi în (cel puţin) două feluri, adunând, eventual, un Dr. Jekyll mai degrabă "declarativ" ("Lucrările s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă (…). Participanţii au făcut nu numai dovada unei excelente pregătiri teoretice, bibliografia…" etc.) şi un Mister Hyde pronunţat "operativ" (gen "Stranie părea, în jurul discuţiilor, enormitatea peisajului, a drumului de maşină chinuindu-se prin dune selenare, cum straniu părea stuful scârţâind peste nămoluri în gheaţa de amiază…"). Conţinutul comunicărilor va fi repede pus la dispoziţia publicului, într-un volum editat anume. Însă volumul nu va cuprinde ceea ce, la câte o masă, în câte o pauză, pe câte o mică tablă improvizată, a circulat (sau, mai exact, probabil: a rătăcit) printre gesturile şi cuvintele ştampilate şi anunţate în Program. Desigur, amintitul excedent se va fi pretând cu dificultate unei tentative de sistematizare. În consecinţă, comodă rămâne varianta reproducerii seriale, aşa cum s-ar lăsa "înţeles" un teritoriu exotic numai prin câteva însemnări ale unui călător; "logica hărţii", dacă însemnările sunt "curate", are a se articula doar la final - şi în mod implicit.
 

În linii mari, "înseriabile" ar fi, de pildă, evidenta necesitate a eliminării discriminărilor de orice natură (subiect în amplă complicitate cu tema Seminarului), care a inspirat unui Profesor de Literatură Universală enumerarea lenifiantă a unor cunoscute "brand"-uri auctoriale în versiuni puse la dispoziţia celor care s-ar putea socoti jigniţi de propria incapacitate în privinţa relaţionării cu particularităţi ortografice aparţinând cutăror limbi completamente inaccesibile, şi anume Uiliam Şeixpir, Servantes, Fransoa Vion, Rable, Uărţuărd, Chiţ, Şelei, Bairăn, Ghiote, Şilăr, Alexandră Diuma, Jiul Vern, Flober, Bairăn, Bodler, Rembo, Verlen, Lotreamon, Arto, Cocto, Selin, Geims Giois, Focnăr, Blanşo, idee ce a prilejuit o elegantă relatare lesne de repetat aici ( - Vineri, 21 octombrie 2005, la prânz, am ieşit să iau pâine. Pe geamul uşii de jos, am găsit un afiş: "Duminecă 23 oct. 2005 / locatarii sunt rugaţi să ţină robineţii de la calorifere deschişi la maxim între 10 şi 12 pentru aerisirea şi umplerea instalaţiei. / Preşedintele Asociaţiei de Locatari". Bine. Cînd m-am întors de la cumpărături, mai apăruse un afiş: "Plata luminii - sîmbătă 21 octombrie / Ce-i care doresc să plătească pe loc sînt rugaţi să fie acasă". Pe la orele 18, am fost nevoit să ies din nou. Cineva corectase cu pixul primul afiş, tăindu-l pe "e" din "Duminecă", înlocuindu-l cu "i" şi adăugând: "învăţa-ţi să scrieţi!". Treizeci de minute mai tîrziu, înarmat cu un marker abia cumpărat, am făcut dreptate: "învăţaţi DUMNEAVOASTRĂ să scriţi!!!"), povestitorul fiind unul dintre absolvenţii noştri de dată recentă, amorez al Filosofiei larg dăruitoare de sine când se face Admiterea, delicată-ntr-a nu se-nchirci auzind cotidian regala cacofonie "pe implică chiu" şi mult generoasă când, prin Teze de Licenţă, nu mai află ieşirea labirintului compus din "creează" şi "crează" şi "creeată" şi "creată" şi "crez pentru că sunt creeator", observaţie ducând prin alambicul unui colegial antract la producerea noii serii "Gion Loc, Decart, Malbranş, Laibniţ, Hium, Ruso, Volter, Şlaiărmahăr, Herdăr, Fihte, Şeling, Hegăl, Şopănhauăr, Foiărbah, Engăls, Nice, Husărl, Vitgănştain, Popăr, Cuain, Haidegăr, Gadamăr, Fuco", plus a remarcei vertiginoase (prezentată sub formă de inferenţă) că "Dacă n este un număr, atunci el nu este o literă", ca şi a definiţiei "Vin 6, vin 7, vin 8. Ş.a.m.d. Rezultatele operaţiunii de numerotare a cuvântului VIN" (semnată LudVIN Gestein) şi încă a liniştitoarei certitudini că uneori citatele ar fi suficiente (cu bunul exemplu dintr-un celebru Dictionnaire des Auteurs: "Ayant dű abandonner l'École d'artillerie, pour raisons de santé, "Eduard von Hartmann" se consacra aux études philosophiques, et passa son doctorat en 1867"), pretext pentru abordarea vitalei probleme a reformei în branşă, cu Noile Preocupări în vârf de listă, generând încleştări paralele ce angajau fundamentale, inconturnabile interogaţii în zona eticii (oarecum, Slavă Domnului!...) aplicate ("Sexul cu siameze poate fi socotit sex în grup? Dacă una vrea şi alta este împotrivă - considerăm că e viol?"), încleştări ce s-ar fi terminat fără de carteziene dubitaţiuni cu bătaie în cazul în care n-ar fi intervenit eminentul Frigmund Seud cu argumente irefutabile din Ludwig van Baudelaire şi Vladimir Ilici Kafka şi Victor Pirandello şi Arthur Castro şi William Picasso şi Adolf Hegel şi Maurice Birlic şi Ciprian Camus şi Grigore Vasiliu Pascal şi Luigi Merleau-Ponty şi Wilhelm Friedrich Poe şi Blaise Dali şi Charles Hugo şi Pablo Rimbaud şi Henry Porumbescu şi Edgar Allan Beethoven şi Auguste Spinoza şi Albert Hitler şi Gottfried Wilhelm Lenin şi Franz Rodin şi Baruch Goldoni şi Sigmund Leibniz şi Carlo Mozart şi Salvador Shakespeare şi Fidel Freud şi Wolfgang Amadeus Ford, susţinând că minunile "se există", ca dovadă stând acea clădire din Poitiers unde s-a descoperit o uşă pe care poţi intra şi, când ieşi (tot pe acea uşă), te pomeneşti la Paris (n.a.: omul nu se înşela: fusesem şi eu, în '95-'96, la Poitiers - şi verificasem: era vorba despre clădirea Gării şi despre uşa TGV-ului…), fenomene a căror cercetare azi nu mai progresează deoarece importanţii editori ce ar fi să facă publice rezultatele se comportă ca nişte negustori fetizi, gata să-l retopească pe G.W.F. numai ca să aibă hârtie pentru Cortul lui Da Vinci, al lui Michelangelo etc., pentru calendare şi pentru alte câte, insinuare la care un soi de fante râzător şi cu alură de fiu traumatizat probând costumul de haine al tatălui pe furiş ca să se vadă în rol de Şef al casei a ridicat un deget (să precizăm: arătătorul!) şi a protestat afirmând că el tocmai îngrijeşte o colecţie în care au apărut şi vor apărea titluri extraordinare şi variate cum sunt Exegetica nicomahică, Sintetica nicomahică, Dietetica nicomahică, Diairetica nicomahică, Cinetica nicomahică, Cibernetica nicomahică, Inestetica nicomahică, Daco-getica nicomahică, Fonetica nicomahică, Ascetica nicomahică, Sincretica nicomahică, Energetica nicomahică, Atletica nicomahică, Helvetica nicomahică, Genetica nicomahică, Aporetica nicomahică, Diuretica nicomahică, Eidetica nicomahică, Apologetica nicomahică, Frenetica nicomahică, fapt confirmat şi de o graţioasă domnişoară al cărei singur neajuns, până la urmă, s-a vădit a fi acela că era bărbat, emblemă a Corectitudinii Politice (trebuia i te adresezi cu Mademoiselle, în ciuda vârstei şi - mai ales - a bărbii similitolstoiene), domnişoară care a C.iR.iP.it o listă ameţitoare cuprinzând şi Criptica Raţiunii Pure şi Critica Naţiunii Pure şi altele (am reţinut Clinica, Dure, Facţiunii Sure, Cronica şi Moţiunii şi Micţiunii, Citrica Rupe şi Cratiţa Poţiunii, Civica Pute şi Critica Tracţiunii etc.), din mijlocul vacarmului desprinzându-se apoi tunătoarea voce a unui organizator cu vestea că reîncepem, în succedenta secţiune vom comenta Metempsihoze relative, dar şi Fiinţe de haloperidol, Şi curge apa din calorifere… (antologie de versuri), Alege pe stînga (interpretare halopatică a unui roman de Sebastian Grama), Cum se desparte în silabe un dialog de Platon, "Marges. La Cozia", Consideraţiuni asupra utilităţii diplomelor false, Teometrie aplicată. Probabil că aş mai fi fumat o ţigară până să-mi reiau locul printre ascultătorii auditori, însă am renunţat imediat, observând un imbecil care, deunăzi, îmi expandase timp de 45 min. o combinaţie de management tautologic ("Nu pierzi nimic dacă reuşeşti să câştigi"/"Nimeni, dacă are succes, nu dă faliment"/"Niciodată nu poţi fi cel mai bun dacă eşti prost") şi P.R. autocontradictoriu ("Le spun mereu tinerilor: veniţi la mine cu dovada că aţi avut 2000 de cititori la ultima voastră carte, altfel, credeţi-mă, nimeni nu vă publică!"), spectru ce aproape că m-a decis a mă lăsa de fumat (obicei, oricum, la fel de puţin corect politic pe cât vor fi fost şi enunţurile pe care le-aş fi rostit dacă nu plecam numaidecât…).

P.S.: Admirabila revistă a colegilor din Periboina, "Cuvânt înainte", va împlini în curând 100 de apariţii. Pentru a-mi onora promisiunea şi a primi Banii de la Domniile lor, anunţ deopotrivă că numărul festiv (mult mai voluminos decât precedentele) va găzdui numai articole, studii, eseuri ale unora ce nu au depăşit niciodată 250 de cititori. Nefiind nevoit să-mi plătesc mie însumi publicitatea, profit pentru a semnala, de asemenea, propriul meu text, Echologii emotive.