Numărul curent:

Principal

Interviu

Viaţă studenţească

Opinii

Ediţie specială

Studii şi eseuri

Literatură şi Arte

Sumar de ediţie

 

Numarul curent in format pdf

 

Eseu

Sfaturi pentru studenţii la filosofie-2

de drnd. Teodor Gugiu

(continuare din numărul anterior ) 

- nu vă temeţi atât de snobism, cât de pseudovalori; este preferabil să fii devotat, atunci când eşti tânăr, unor valori autentice, dacă doreşti în mod sincer să le înţelegi mai bine, decât să aderi la valorile unei găşti sau ale unei comunităţi restrânse, dar "chic"; în măsura în care înţelegerea este întotdeauna incompletă, există doar grade de snobism şi nu snobi şi non-snobi; aşa că nu îi luaţi în serios pe cei care vă reproşează că citiţi doar ceea ce a fost deja confirmat de o tradiţie; gustul se formează în timp; doriţi-vă să citiţi în primul rând cărţile care au influenţat fundamental filosofia;

- când vă ocupaţi de un autor, încercaţi să vă apropiaţi de el şi din perspectiva vieţii lui; chiar şi cărţile de filosofie sunt scrise de oameni;
- în filosofie poţi să înveţi ceva de la absolut oricine; mai ales de la cei care te contrazic;

- insistaţi ca la începutul fiecărui semestru toate cursurile care se propun să fie aprobate doar după o discuţie serioasă în catedră asupra structurii detaliate a cursului respectiv. Dacă nimeni altcineva nu se pricepe la acea temă, iar cel care propune cursul nu îl "poate" explica în câteva ore de discuţii unui alt cadru didactic, cursul ar trebui să fie retras;

- insistaţi ca la orice curs şi seminar să puteţi întrerupe oricând pe oricine vorbeşte pentru a pune o întrebare de clarificare;

- nu ezitaţi să îi spuneţi profesorului atunci când nu aţi înţeles ceva la un curs. Nu vă faceţi că înţelegeţi. Nu e nici o ruşine să nu înţelegi filosofia. Există profesori bătrâni de filosofie care nu înţeleg unele texte de filosofie. De multe ori dificultatea este aparentă: pur şi simplu nu vă vine să credeţi că cineva şi-a pus o asemenea întrebare;

- un curs sau un seminar vă este util nu neapărat atunci când acolo se pomenesc multe nume de filosofi sau de oameni de ştiinţă, ci atunci când vă dă mult de gândit; de aceea nu trebuie să rataţi nici un curs al prof. Solcan, de pildă;

- insistaţi ca la seminariile pentru studenţi avansaţi (anii III-IV, master, doctorat) să se studieze textele de bază ale logicii (Frege, Russell, Tractatus, Tarski, Goedel, Gentzen...). Nu oricine trebuie să ştie să rezolve exerciţii de logică, dar oricine trebuie să aibă acces la problemele şi mişcările de gândire ale logicienilor. La acestea nu aveţi acces prin manualele de logică, ci prin textele de bază; (Frege, de pildă, scrie mult mai clar şi mai profund decât majoritatea textelor care s-au scris despre el sau despre logica inventată de el);

- logica se învaţă ca orice nouă limbă, prin exerciţiu; (Barwise & Etchmendy)

- insistaţi să existe în facultate măcar un cadru didactic care să poată preda fizică şi matematică pentru filosofi (care să înţeleagă bine aceste discipline şi să poată explica noţiunile lor fundamentale). Nu uitaţi că facultăţile au acum o oarecare autonomie, deci că reprezentanţii voştrii au şi ei ceva de spus cu privire la modul cum se cheltuiesc acei bani;

- insistaţi ca profesorii să ţină cursuri despre textele mari ale filosofiei şi nu despre părerile lor despre filosofie sau despre istoria filosofiei; părerile lor trebuie să şi le expună în cărţile lor; performanţa unui profesor de filosofie se măsoară în cât de mult poate explica din ce a citit cât mai multor oameni, cât mai diferiţi; în filosofie, rolul profesorului este să te ajute să înţelegi singur textele originale; în filosofie nu există nici o scurtătură către înţelegerea unui autor, care să evite lectura textelor lui, dar există scurtături mai abrupte şi scurtături mai line; asta este valabil şi despre logică, în măsura în care logica este utilă filosofiei;

- dacă sunteţi stundenţi începători (anii I-II) nu scrieţi niciodată un eseu despre o problemă asupra căreia aveţi deja o opinie, ci încercaţi să vă formaţi o nouă opinie scriind; (un filosof trebuie să fie detaşat, să nu aibe parti-pris-uri);

- încercaţi să scrieţi cât mai mult; recitiţi ce aţi scris după intervale mari de timp şi păstraţi doar exprimările clare; restul nu vă va mai folosi la nimic;

- insistaţi ca la sesiunile de conferinţe să se acorde după fiecare comunicare cel puţin tot atât de mult timp pentru discutarea ei, cât a durat comunicarea şi nu acceptaţi ca timpul destinat discuţiilor să fie folosit în alte scopuri, chiar dacă "se tace"; tăcerea în filosofie exprimă doar lipsa de înţelegere, iar tăcerea absolută care, în plus, se şi prelungeşte, poate da de gândit celui care a susţinut conferinţa; cui nu are timp sau disponibilitate să răspundă la întrebări nu trebuie să i se dea voie să susţină comunicări în filosofie;

- nu vă grăbiţi să plecaţi în străinătate; aveţi o datorie faţă de comunitatea care v-a susţinut (doar) să citiţi şi să gândiţi; în pofida a ceea ce se spune din ce în ce mai des, nici un individualist nu ar putea trece vreodată măcar strada, dacă strada nu ar fi fost construită de alţii înaintea lui; în filosofie, ca şi în viaţă, nu există autodidacţi; în plus, confortul şi tehnologia nu au neapărat ceva în comun cu filosofia; filosofia nu este nici o ocupaţie (ca politica), nici o meserie (ca tâmplăria), ci un mod de viaţă;

- încercaţi să renunţaţi la prejudecata că filosofii sunt mai inteligenţi decât alţi oameni – de asemenea, la aceea că filosofii trebuie să fie mai cultivaţi decât alţi oameni; filosofia este un mod de viaţă printre multe altele; s-ar putea spune: filosofia este modul de viaţă reflexiv; (gândiţi-vă la ce implică asta); de aceea şi sunt filosofii persoane marginale: ei nu fac decât să trăiască într-un anumit fel;

- nu ezitaţi să vă exersaţi gândirea reflectând asupra propriilor voastre probleme; multe dintre ele pot fi rezolvate urmând metode bine-cunoscute în filosofie;

- expresii ale compentenţei în filosofie sunt nu numai textele filosofice sau afirmaţiile pe teme filosofice pe care le produceţi, ci şi modul în care trăiţi, gândiţi şi vă comportaţi în mod obişnuit; (jurnalul unui mare filosof nu are voie să producă surprize majore cuiva care îi înţelege bine opera);

- dacă nu vă puteţi devota (dedica în mod dezinteresat şi cu entuziasm) studiului unei singure cărţi mult timp (de pildă, dacă vă plictiseşte, dacă vi se pare că înţelegerea ei nu progresează deloc, dacă nu puteţi adopta nici un nou punct de vedere, măcar ipotetic, dacă vreţi să obţineţi cât mai repede "rezultate palpabile", etc.) renunţaţi la filosofie şi, dacă aveaţi talent pentru controverse sau polemici, dedicaţi-vă politicii sau gazetăriei – din câte îmi dau seama, astea sunt singurele ocupaţii în care performanţa nu presupune să înţelegi absolut nimic în profunzime;

- face parte din performanţa unui sistem de instrucţie să îi facă pe studenţi nu numai să dobândească nişte cunoştinţe sau nişte abilităţi, ci şi să îi deprindă cu un anumit mod de viaţă – mai onest, mai autentic;

- nu faceţi negoţ cu ideile, mai ales – cu ideile altora; internetul există; încercaţi să vă obişnuiţi să citiţi textele în format electronic – pentru că este mai ieftin şi pentru că, dacă cineva îşi distribuie, în filosofie, munca gratis sunt mai multe şanse ca el să fie convins că are ceva important să vă spună; "negoţ cu ideile altora" înseamnă şi să primeşti recompense care nu ţi se cuvin (de pildă, să copiezi sau să nu te străduieşti să trasezi sursa ideilor "tale"); ai o datorie atât faţă de oamenii pe care îi citeşti, cât şi faţă de cei cu care discuţi;

- cea mai plăcută experienţă filosofică este atunci când un text scris de altcineva îţi verifică înţelegerea anterioară a acelui autor ("ştiam că va spune asta");

- cea mai neplacută experienţă filosofică este să te cerţi cu cineva pentru că nu sunteţi de acord în filosofie;

- o carte importantă de filosofie se poate înţelege în luni de zile de studiu şi interacţiuni cu oameni care au mai citit-o, iar cele mai dificile, în ani;
- cea mai mare dificultate în filosofie constă în a înţelege de ce un filosof îşi păstrează punctul de vedere în pofida tuturor criticilor care ţie ţi se par convingătoare; dacă acel filosof are şi discipoli, trebuie sa iţi spui intotdeauna că e vina ta; ("nu l-am înţeles" sau "nu am ajuns la fondul problemelor lui");

- când discutaţi cu cineva care nu este antrenat în filosofie nu încercaţi să îi transmiteţi opinii, indeed, abţineţi-vă să îi spuneţi opinia voastră şi discutaţi cu el doar ipotetic; asta înseamnă: încercaţi să îi transmiteţi ceea ce ştiţi voi cel mai bine să faceţi; pentru un filosof, toate opiniile trebuie să stea pe acelaşi plan;

- nu am văzut niciodată un filosof care să fi fost invitat la o emisiune TV ca filosof. (Ba da, Johnny Răducanu la Eugenia Vodă).

Astea sunt, evident, lucruri pe care le pot spune eu, adică un simplu doctorand în filosofie, fără nici o publicaţie şi fără nimic publicabil în cap sau în sertar. Unele pot fi exagerate, de dragul exprimării cât mai clare. Acest text a fost postat iniţial, într-o formă oarecum diferită pe http://groups.yahoo.com/group/fil_unibuc/ . Discutând cu oameni mai instruiţi decât mine puteţi afla lucruri mult mai utile.

Intenţia mea a fost iniţial doar să ajut studenţii să scape de tracul şi de complexele de la seminarii, dar, pe masură ce scriam, am observat că lucrurile se leagă, aşa că... a ieşit ceva destul de lung. Cred, de asemenea, că nu mulţi ar fi de acord cu toate sfaturile exprimate în acest text. Sper să vă folosească însă cât de cât. Ideea esenţială este că eu am invăţat cel mai mult din seminarii şi discuţii cu oameni mai invăţaţi decât mine. Filosoful pe care cred că îl înţeleg cel mai bine este L. Wittgenstein. Oamenii care au influenţat în mod substanţial apariţia punctului de vedere exprimat aici sunt: prof. Flonta, prof. Vieru, prof. Solcan, G. Ştefanov şi foşti colegi cu care am discutat foarte mult: Liviu Stochiţă, Laurian Kertesz, Irina Tofan, A. Buleandra, Şt. Iancu, Robert Popescu, A. Trandafira, M. Toboşaru, A. Eşanu. Desigur, ei nu au însă nici o vină pentru ce am scris eu aici.

 

Teodor Gugiu, doctorand în anul IV sub îndrumarea prof. Flonta.