Rubrică:   Conceptul de la pagina 7

Unu

de lector dr. Gheorghe Ştefanov

Ce înseamnă "unu"? Hmmm,... Iată o întrebare filosofică! Sau nu. Ce atâta mare scofală? "Unu" înseamnă "un lucru". Şi gata. Sigur? Păi dacă ar însemna "un lucru" ar trebui să fie sinonim cu "lucru". Iar un număr este şi el un lucru, doar că e un obiect abstract. Aşa că "unu" ar trebui să desemneze toate celelalte numere. Dar asta e absurd. Sigur, dacă un lucru există, este unu. Poate asta l-a facut pe Plotin să îl aşeze pe Unu deasupra Fiinţei. Ok, să facem un pic abstracţie de poziţia misionarului şi să ne gândim mai departe. E limpede că "unu" nu înseamnă "lucru". Şi Frege a observat asta, doar că el s-a exprimat mult mai stângaci. Cică pentru matematicieni "unu" ar însemna "ceea ce au în comun toate mulţimile de obiecte cu un singur element". Dar dacă e vorba de un singur obiect, de ce să-l vad ca pe o mulţime? Eh? Ar mai putea să însemne, zic ei, "primul element dintr-un şir". Dar de ce n-ar fi zero primul element dintr-un şir? (În paranteza fie spus, "zero" nu înseamnă "nimic". Şi tot în paranteză, "unu" n-ar trebui să fie sinonim nici cu "primul".) Dacă vorbesc, în schimb, despre "unitate", nu mai vorbesc despre un număr. Nu vorbesc nici măcar despre o cantitate indivizibilă. Metrul este o unitate de măsură, dar o unitate care se divide. Dovada? Când cumperi tequila la metru primeşti mai multe pahare. Offf, iar m-am îndepărtat de subiect. Gata, revin. Am văzut că n-are rost să vorbesc despre ce şi-ar închipui cineva atunci când se gândeşte la "nu". La fel e şi acum, doar că s-a mai adăugat un "u". (Tot Frege a observat că una e conceptul şi alta reprezentarea.) În plus, "unu", zic unii, n-are legătură cu pronumele personal nehotărât (De ce-i spune "personal"? Ce, dacă spun "Una dintre pisici avea o ureche albastră pe burtică", vorbesc despre vreo persoană?). Articolul hotărât, în schimb, zice Russell că ar avea o legătură cu conceptul de identitate. Dar conceptul de identitate nu trebuie confundat cu "unu", fiindcă una e ca un lucru să fie identic cu el însuşi şi alta e să fie unu. Identitatea e o relaţie. A fi unu pare să fie o proprietate, dar nu e limpede ce i se adaugă unui lucru dacă i se adaugă proprietatea asta. "Unu" ar mai putea să desemneze şi cifra unu. Dar cifra este altceva decât numărul (tot Frege a observat asta). Deci unu este un număr? Să zicem că da. Ce lămureşte asta? Şi doi şi trei sunt numere. Ce are unu în comun cu ele? Ce este numărul? Ok, poate că "ce înseamnă «unu»" era totuşi o întrebare filosofică. Oricum, Frege era un tip inteligent. Păcat că scria în germană.